Ziua internațională a limbii materne
Limba maternă este limba pe care, prunc fiind, aflat în brațele mamei, te străduiești să rostești primele cuvinte, este limba în care rostești primele rugăciuni, în care vei acumula primele experiențe de viață, în care vei proiecta primele idealuri. Limba maternă e alcătuită din cuvintele magice care te definesc spiritual, sufletește. Chiar dacă viața te poartă prin lume și vei deprinde alte limbi, limba învățată de la mama va rămâne cea în care îți vei exprima cele mai intime, cele mai dragi gânduri, cele mai calde amintiri despre părinți, despre bunici, despre locurile copilăriei. Astfel, în modul nostru particular, fiecare dintre noi, în comunitatea etnică din care facem parte, contribuim la diversitatea și bogăția patrimoniului cultural, spiritual universal. Într-o lume din ce în ce mai globalizată pierderea acestor valori e o mare provocare pentru umanitate de aceea dezideratul păstrării, conservării limbilor minorităților a devenit o sarcină a societății noastre, a fiecăruia dintre noi.
În anul 2000, Organizația Națiunilor Unite a luat decizia de a marca o zi a limbilor materne pentru a încuraja statele să acționeze concret pentru conservarea limbilor tuturor popoarelor lumii și mai ales a limbilor naționalităților minoritare. În felul acesta fiecare comunitate adaugă la patrimoniul mondial propriile valori, îmbogățindu-l, diversificându-l. Folosirea constantă a limbilor minorităților este un mijloc de conservare și perpetuare a identității acestora. Limba maternă ne definește ca oameni, ca popor iar conștientizarea tradițiilor lingvistice îi îndrumă pe vorbitori spre înțelegere, toleranță și dialog între popoarele lumii, spre respectarea și valorificarea moștenirii culturale și spirituale a fiecărei comunități etnice.
UCRR, în contextul unui cadru legislativ favorabil creat de statul român, a pus în aplicare inițiativa ONU susținând, alături de celelalte minorități din România, prin diferite mijloace, folosirea limbii materne în cadrul comunităților de ruteni, de conservare a tradițiilor, de transmitere a valorilor culturale și spirituale în limba strămoșilor noștri. Deviza noastră a sintetizat-o un rutean înțelept astfel: „E mai bine să-ți găsești de două ori rădăcinile, decât să le pierzi pe vecie” Acest gând îl vom avea în minte când vom declara etnia și limba maternă în timpul recensământul populației. E o datorie sfântă față de strămoșii noștri.
Saghin Maria
Меджінародный день материньскіх языків
Материньскый язык значит перше слово дітины у маминых обїмах, значит перша молитва, перші урокі жиыя, перші ідеалы. Чудесні материньскі слова суть основов нашой душы. Ходиш по світі, учіш чуджых языків, але по свойму думаєш, по свойму ожывлюєш найдорожші інтімны думкы, тепле і душы міле споминаня свойго дітинства, своїх родичів, своїх дідів. Каждый з нас, по нашому, особливым способом, на нашому етнічному ареалу допомогаєме утримовати і збілшити богатство културного і душевного світового маєтка. В условіях глобалізації взникає задачя хранити і підтримати язык меншинів, важна і тяжка робота для всіх народів і для каждого з нас.
2000-го року Організація споєных народів рішыла назначити день материньскіх языків, допомогати державам світа вызнавати народность і найми язык каждой етнічной меншины, додавати до світового богатства своє значеня, свою ціну. Народностны меншины як будуть непереревно говорити свій язык, їх ідентичность не пропаде. Як ты будеш знати хто ты є, будеш уважати материньскый язык другых народів, їх навчати што то є порозуміня, толеранція і діялог межи народами світа, будеш уважати і корестовати културный і душевный маєток каждой етнічной меншины.
Културне товариство Русинів Румунії, в рамці прихилных законів румуньской влады, установило ініціатіву ОСН і сполу з остатнимы меншинамы підержує материньскый язык. Язык русиньской меншины, акчним планом КТРР, передає традічне културне і душевне богатсво по языки нашых прадідів. Нашый девіз є: “Ліпше є своє коріня два разы найти, як їх на вікі стратити” а то суть слова мудрого Русина. Так мы будеме думати коли будеме голосовати ся к русиньскый народности і языку на теперішне зрахованя людей. Є то нашый способ дяковати нашых родичів, нашых дідів.
Сагін Марія