Vizita delegației Consiliului Mondial al Rutenilor la muzeul Pipaș

Istoria rutenilor este una zbuciumată, marcată de inexistența unui stat propriu care să ne permită o evoluție în concordanță cu a celorlalte popoare europene. Leagănul civilizației rutene este Podkarpatska Rus / Rusia Carpatică, teritoriu pe care astăzi ucrainenii îl denumesc Zakarpatia / Transcarpatia. Iată că existența rutenilor este indestructibil legată de Carpați, de aceea foarte mulți ne cunosc ca ruteni subcarpatici. Atât Evul Mediu, cât și perioada modernă ilustrează prezența rutenilor în Maramureș. În preajma Primului Război Mondial, la recensământul din anul 1910, identificăm 159 de localități rurale locuite de 159.500 de ruteni / rusini / rusnaci, popor eminamente subcarpatic. La finele războiului mai sus amintit o parte a Maramureșului este integrat în Cehoslovacia, cu principalele localități: Rahiv, Iasinov, Hust, Irșava, etc. Partea de sud a acestei regiuni rămâne în componența României cu Sighetu Marmației, Vișeu și o serie de sate locuite de ruteni / rusini / rusnaci.

La 13 decembrie 1919 Orestie Ilniczki, reprezentant al rutenilor maramureșeni își exprimă în forul legislativ atașamentul față de România. După anul 1945, când Podkarpatska Rus devine Zakarpatia, teritoriul care în perioada interbelică a aparținut Cehoslovaciei intră în componența URSS, iar după 1989 a Ucrainei. Astăzi rutenii / rusinii / rusnacii sunt recunoscuți ca etnie distinctă în Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Serbia, Croația și România. În Ucraina există numeroase organizații ale rutenilor, învățământ și presă în limba ruteană. Există o numeroasă diasporă a etniei noastre, cea mai reprezentativă fiind cea din America de Nord (SUA și Canada). Din anul 1990 se desfășoară, odată la doi ani, lucrările Congresului Mondial al Rutenilor, iar între congrese cele ale Consiliului Mondial al Rutenilor. Fără putință de tăgadă, rutenii / rusinii / rusnacii suntem un popor cu o existență națională proprie, cu istorie, tradiții și limbă care ne individualizează față de alte popoare fie slave, fie neslave. Cei din Maramureș sunt parte integrantă a acestui neam.

Diversele piese găsite în Muzeul Pipaș demonstrază cu prisosință cele afirmate mai sus. Maria Pipaș, care continuă activitatea desfășurată decenii la rând împreună cu soțul său Nicolae Pipaș, trecut la cele veșnice, este o ruteancă dedicată în totalitate cauzei rutene, afirmării etniei noastre prin promovarea culturii, tradițiilor și limbii rutene. Tocmai de aceea Consiliul Mondial al Rutenilor a considerat oportună aprecierea acestui devotament. Președintele CMR domnul Djura Papuga și vicepreședintele domnul Mikola Bobineț au venit la Tisa pentru a înmâna doamnei Maria Pipaș diploma de excelență a forului mondial rutean. Totodată oaspeții au vizitat muzeul și li s-au prezentat diverse piese ale colecției, documente, fotografii și volume despre ruteni, covoare tradiționale rutene vopsite în culori vegetale, colecția de dantele, colecția de grafică. Au fost impresionați de acestea și de minunata prezentare a lor, făcută de doamna Maria Pipaș. Să menționăm că delegația CMR a fost însoțită și de domnul Ivan Petrețchi, din Bistra, președintele Filialei Județene Maramureș a Uniunii Culturale a Rutenilor din România.

Dr. Gheorghe Firczak