Rutenii noştri, a căror cultură populară are multe sute de ani vechime, întâmpină Sfintele Sărbători ale Paştelui într-un mod aparte, interesant şi pline de culoare. Multe din obiceiuri datează din timpurile păgâne, timpuri în care vechii slavi credeau în zei şi zeiţe, divinităţi pe care le creaseră pentru a-şi explica misterele naturii. De aceea unele din obiceiurile pascale de astăzi sunt cumva conectate cu Mitologia Paleo-Slavonică.
Cel mai important obicei culinar este coşul de Paşti. Coşul, împletit din nuiele, este umplut cu pască – o pâine dulce decorată cu simbolul crucii – brânză în forma unui bulgăre mare decorată cu boabe de piper, şuncă, o bucată de unt de forma unui miel sau a crucii, decorată tor cu boabe de piper, cârnaţi de porc sau, cum li se mai spune, kolbasi, slănină, ouă roşii – pisanki – un borcan cu hrean ras amestecat cu sfeclă roşie răzuită şi un recipient cu sare. În coş se mai pune o lumânare împodobită iar coşul este la rândul său împodobit cu o panglică roşie şi este acoperit cu un ştergar decorat cu o cruce şi pe care sunt brodate cuvintele „Christos Voskrese! Cristos a Înviat! Voistinu Voskrese! Adevărat a Înviat!. Aşa umplut, coşul este dus la biserică pentru ca mâncarea să fie bincuvântată. Aceste obiceiuri, precum şi altele cel puţin la fel de frumoase încercăm noi să le protejăm, să le perpetuăm, să le trecem din generaţie în generaţie.
Spre exemplu, familiile rutene din zona Dărmănești, în cea de a doua zi a Sărbătorii, lunea, au obiceiul să viziteze mormintele strămoşilor lor iar preoţii săvârşesc slujbe la morminte. Tinerii pe de altă parte, se bucură de obiceiul udatului, mergând, în grupuri, din casă în casă şi stropind cu apă toate fetele care le ies în cale. Şi, bineînţeles, există o bucătărie aparte în relaţie cu Marea Sărbătoare, bucătărie care exprimă aprehensiunea spre magic a rutenilor, cultul unei simbolistici aparte, care să şoptească, mai degrabă decât să rostească, recunoştinţa faţă de Învierea lui Iisus Christos.

Mihai Bogluț