Rutenii, creștini ortodocși de rit vechi, sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie, conform Calendarului Iulian, care este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar, gregorian, pe 1 octombrie 1924. În ziua de Crăciun, fiecare creștin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradițională.
Potrivit calendarului Iulian, sărbătoarea Crăciunului este stabilită pe 7 ianuarie data la care rutenii din Maramureș celebrează ziua Nașterii Domnului Iisus Hristos, care se face potrivit obiceiurilor moștenite din generație în generație.
Tradiții și obiceiuri ale Crăciunului pe rit vechi
În Ajunul Crăciunului se ține post, pe masă tradiția cere să fie așezate douăsprezece feluri de mâncare, în numele celor doisprezece apostoli. Bucatele au o varietate de gusturi și arome tradiționale care te introduc, treptat, în atmosfera Sfintei sărbători. Gospodinele pregătesc cu deosebită atenție preparate specifice: sarmale de post cu hribi, ciuperci cu usturoi, grâu fiert cu nucă, compot de prune afumate, ciorbe tradiționale, cozonac, diverse prăjituri asortate și pâine coaptă pe vatră. Toate produsele sunt preparate în gospodăriile proprii. Imediat după cină încep să apară colindătorii. Cete de copii și tineri, îmbrăcați în costume tradiționale, colindă pe la casele rudelor și prietenilor, pentru a trasmite vestea cea bună a Nașterii Pruncului Sfânt, aceștia fiind răsplătiți de către gazde cu nuci, colaci, cozonaci sau bani.
În prima zi a Crăciunului, toți creștinii ortodocși de rit vechi participă la Sfânta Liturghie, slujba religioasă fiind oficiată la biserica din sat. După încheierea slujbei, credincioșii rămân să asculte cele două grupuri bărbătești de colindători: Viflaimul și Colinda Bătrânească iar după aceea umblă din casă în casă pentru a vesti marea minune. Banii strânși sunt donați către Biserică. Oamenii adresează unii altora invitația de a veni cu colinda și de a petrece sfânta sărbătoare împreună, cu voie bună, într-o atmosferă în care colinda este principala sursă a emoției și bucuriei.
Ca întotdeauna, Ivan Petrețchi, președintele filialei Maramureș a uniunii noastre, împreună cu familia sa, l-a avut ca oaspete pe domnul dr. Gheorghe Firczak, președintele UCRR, care a participat la toate datinile și obiceiurile Crăciunului pe stil vechi, alături de rutenii din zonă.
În localitatea Bistra-Maramureș, frumoasele tradiții sunt o expresie a spiritului membrilor comunității rutene, a dragostei lor pentru tradițiile strămoșești și a dorinței lor de a le păstra și de a le transmite nealterate generațiilor viitoare, argumente ale perenității etniei rutene pe aceste meleaguri.
Ioana Popescu
Русины старого хрістіяньского обряду святкують Рождество 7 януаря. Юліянскый календар, по старому обряду, є 13 днів пізніше офіціалного календаря. Православна румунска церьква признала новый календар, грегоріанскый, 1 октобра 1924.
Каждый віруючій православного старого обряву Різдвом іде до церьквы на літургічну службу, а потім родина ся стрічає навкруг стола на традічный полуденок. 7 януара, Русины із Марамороша святкують по старому обряду народженя Ісуса Хріста і додержують давны, традічны обічаї своїх прадідів і передають дале молодым Русинам.
Традіції і обічаї Рождества по старому обряду
Світого Вечура, у Мараморошу, Русины постят і традічно на столі кладуть 12 їдлів, сімболічно для 12 апостолів. Їдла смачна з разнымы традічнимы аромамы дає атмосферу Святых Свят Різдва. Газдині приготовляють голубці з грибамы, грибы з чісником, варену пшеницу з горіхамы, компот з сливок задемлевых, традічный борщ, колач, солодкого і хліб печеный у печі, а все їдло приготовене у своїм домі. Післі вечері слухають колядників, групы дітей і молодых, убрані у традічным убраню, колядують під вікном у домах рідных і приятелів прославяти Рожденя Божого Сина, Ісуса Христа. Колядники дістають платню, горіхів, колачів або грошей.
Першого дня Різдва, хрістіяни старого обряду беруть участь на Божю Літургію у сільскі церькві. Післі божой службы, віруючі слухають дві мужскі групы колядників: Віфлаєм і Стара колядка а потім ідуть селом від дома до дома давати знати о велике чудесо. Зароблені гроші дарують церькві. Селяне кличуть одні другых колядовати, проводити Боже свято сполу, ся веселити. Колядка дарує радость і душевну поклоность.
Каждого року, Іван Петрецкі, председа філіяли нашого Товариства у Мараморошу і єго родина запрошають у гості пана др. Юрія Фірцака, председа Културного Товариства Русинів Румунії. Сполу з жытелямы бере участь на каждый традічный момент праздника Різдва. У Бістрі-Мараморош файні давні обічаї суть душевным образом русиньскіх жытелів, образом їх любві до давных традічных обічаїв, образом їх снагы одержовати і передавати незміненых молодим абы русиньска ідентіта не пропала на наші землі.
Іоана Пописку