În perioada 13–14 iunie 2025, România a fost, pentru a treia oară, gazda reuniunii Congresului Mondial al Rutenilor desfășurat de această dată în sala C.A. Rosetti a Palatului Parlamentului din București, reunind delegați din întreaga lume. În paralel, a avut loc și cea de-a XII-a ediție a Forumului Mondial al Tineretului Rutean, confirmând rolul activ al noii generații în păstrarea identității culturale a rutenilor.
România a avut onoarea de a fi, pentru a treia oară în istorie, gazda întrunirii rutenilor de pretutindeni, un eveniment deosebit de important pentru comunitatea ruteană internațională. Cea de-a XVIII-a reuniune a Congresului Mondial al Rutenilor a fost organizată de Uniunea Culturală a Rutenilor din România și s-a desfășurat într-un cadru simbolic și impunător: Palatul Parlamentului din București, în sala C.A. Rosetti.
Deschiderea oficială a congresului a fost marcată de prezența unor reprezentanți ai instituțiilor de vârf din România: Administrația Prezidențială, Camera Deputaților, Guvernul României și Academia Română. Prin participarea acestora, a fost subliniată recunoașterea importanței și a contribuției minorității rutene la viața culturală și socială a țării.
La congres au participat delegați ruteni din numeroase țări: Statele Unite ale Americii, Canada, Polonia, Ucraina, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Croația și, în mod firesc, din România, țara gazdă.
În paralel cu reuniunea congresului s-a desfășurat și cea de-a XII-a întâlnire a Forumului Mondial al Tineretului Rutean, un spațiu dedicat noii generații de lideri ai comunității. Cu această ocazie, Svetlana Bojcsuk a fost realeasă în funcția de președintă, pentru al doilea mandat consecutiv, semn al încrederii și aprecierii de care se bucură în rândul tinerilor ruteni.
România a obținut și poziții importante în cadrul structurilor internaționale ale rutenilor. Dr. Gheorghe Firczak a fost ales vicepreședinte al Consiliului Mondial al Rutenilor, iar Svetlana Mureșan a fost desemnată președintă a Comisiei de Revizie, demonstrând implicarea activă și constantă a Uniunii Culturale a Rutenilor din România în viața internațională a comunității.
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj cu prilejul Congresului Mondial al Rutenilor, desfășurat la Palatul Parlamentului. Mesajul a fost prezentat de Cătălina Galer, Consilier de stat. Au urmat mesaje prezentate: astfel, din partea conducerii Camerei Deputaților de dl. deputat Florin Manole, chestor al Camerei Deputaților, din partea Academiei Române dl. acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, de dl. deputat Varujan Pambuccian liderul Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale și dl. subsecretar de stat Dincer Geafer din partea Departamentului pentru Relații Interetnice.
Cu ocazia reuniunii Congresului Mondial al Rutenilor, Academia Română a conferit diploma „Distincția Culturală” domnilor dr. Gheorghe Firczak și acad. Robert Paul Magocsi, președinte de onoare al Congresului Mondial al Rutenilor. Aceste distincții au fost acordate pentru activitățile lor neobosite în sprijinul promovării culturii rutene și reprezentării politice a acestei minorități naționale în România.
Lucrările Congresului s-au desfășurat în plen cu cuvântul președintelui CMR, dr. Ștefan Leavineț, care a prezentat programul Congresului în fața tuturor reprezentanților, deputați și invitați, apoi a expus activitatea organizației mondiale dintre cele doua congrese, al XVII-lea și al XVIII-lea, urmat de luările de cuvânt ale reprezentanților fiecărei organizații de ruteni care au prezentat activitățile desfășurate în perioada dintre congrese și planurile pentru activitățile viitoare în propriile organizații. Au urmat întâlnirile delegaților pe comisii cu dezbateri ce privesc cele mai importante domenii ale vieții rutenilor din fiecare țară participantă. Dezbaterile active din cadrul comisiilor: pentru învățământ și limbă, pentru cultură, pentru istorie, mass-media și publicații, sport au prezentat proiectele fiecărei comisii pentru următorii ani. Ultima parte a adunării în plen a fost raportul președintelui comisiei electorale al celui de-al XVIII-lea Congres și al președintelui Comisiei de revizie pentru următoarea perioadă și alegerea noii conduceri. Realegerea actualului președinte, dr. Ștefan Leavineț, a fost o confirmare a implicării sale de până acum. Îi urăm succes.
În cadrul prestigioasei întruniri a Congresului Mondial al Rutenilor, artiștii ruteni au organizat un moment de excepție dedicat moștenirii culturale rutene. Evenimentul a celebrat portul, dansurile, muzica și identitatea unei comunități istorice a României, printr-un spectacol emoționant și vibrant. Pe scenă au evoluat două ansambluri folclorice reprezentative. Ansamblul „Holubok” din localitatea Peregu Mare, județul Arad, coordonator Viorica Bojcsuk, a prezentat dansuri tradiționale și obiceiuri păstrate cu sfințenie de-a lungul generațiilor. Din comuna Bistra, județul Maramureș, Ansamblul „Cervona Ruja”, coordonator Mariana Petrețchi, a oferit un tablou autentic al sufletului rutean, prin cântece, dansuri și costume specifice zonei. Programul a continuat cu interpreți vocali și instrumentiști ruteni cunoscuți, care au emoționat publicul cu cântece autentice și reinterpretări rafinate ale folclorului rutean. Pe scenă au urcat: Anuța Iuga Madiar, Radu Pongracz, Felicia Andrișan, acompaniați la superlativ de orchestra condusă de Lucian Madiar. Acest spectacol a fost mai mult decât o manifestare artistică, a fost o punte între generații și o reafirmare a identității vii a comunității rutene din România, într-un cadru internațional de prestigiu.
Congresul a reprezentat nu doar o reuniune formală, ci și o sărbătoare a culturii, a tradițiilor și a identității rutene. Mesajul transmis de organizatori a fost unul clar: unitate, cooperare și promovarea valorilor care definesc comunitatea ruteană oriunde în lume. Uniunea Culturală a Rutenilor din România adresează mulțumiri tuturor participanților, oficialilor și susținătorilor care au făcut posibilă această manifestare de prestigiu.
Prof. Maria Saghin
13-14 юна 2025, Румунія стала, уж третий раз, гостительом Світого Конгресу Русинів який ся одбув у Букурештах, у Палаці Парламенту, сала К. А. Росетті. Ту зійшли ся делегати з цілого світу. Одночасно ся одбуло 12-те стрітнутя Форуму Русиньской Молодежі котре потверджує актівний роль молодежі утримовати русиньску културну ідентічность.
Честь для Румунії бути третий раз, історічний, гостительом зборів Русинів з цілого світу, видатна русиньска інтернаціонална подія. 18-е стрітнутя Світового конгреса Русинів ся одбуло у Букурешті у Палаці Парламенту, місце імпозантне, сімболічне.
На офіціялне отворіня конгресу участовали представітелі владних румуньскіх інстітуціїв: Адміністрація председи Румунії, Камера депутатів, Румуньска влада і Румуньска Академія. Їх участь є доказ узнаваня, контрибуції і значеня русиньской меншини в рамці културной і соціалной реальности нашой країни.
На конгресі брали участь делегати СКР з членьскіх держав: США, Канада, Польша, Україна, Чехія, Словакія, Мадярьско, Сербія, Хорватія і Румунія, гостительна країна.
В той самий час відбувало ся 12-те засіданя Світового Форуму Русиньской Молодежі, пространство для новой генерації наших лідерів. Светлану Бойчук вибрали за председу організації молодежі, уж другий мандат, а то доказує довіру і оціненя молодих Русинів. Русини з Румунії дістали в рамці інтернаціоналних русиньскіх організаціях визнамні позіції. Др. Фірцака Георгія вибрали за підпредседу Світовой ради Русинів а Светлану Мурешан за председу Ревізной ради на новий функчний період, доказ актівного і непереревного інтернаціоналного діяня Културного товариства Русинів Румунії на полі русиньства.
На зачатку святочного отворіня, председа Румунії, Нікушор Дан, передав Світовому Конгресові Русинів, одбувавши ся у Палаці Парламену, поздравне вітаня яке представив владний радник, Каталіна Галер. Дальше одбули ся поздравні виступліня представітелів Парламенту, Камери депутатів, депутут і кестор, Флорін Маноли і підпредседи Румуньской Академії, академік Мірчя Думітру, депутат Варужан Памбукчіян, лідерь Народностних меншинів у Румуньскім парламенті і владний підсекретарь Департаменту інтеретнічних звязів, Дінчер Джеафер. З нагоди засіданя СКР, Румуньска Академія уділила діплом Културна грамота др. Георгеови Фірцак і акад. Павлови Роберту Магочі, почестний председа СКР за неунавне діятельство утримовати русиньску културу і політіцке представленя нашой націоналной меншини у Румунії.
Робоча часть, пленарне засіданя, ся одбуло схвалінім програму перед всіма репрезентантами Конгресу, делегати і гості а председа Світовой ради представив діятельство меже 17 і 18 СКР. Далі виступили делегати каждой членской організації і представили свою роботу і пропозіції які би зліпшили діятельство на будучі рокі. Дебати в рамці конгресових комісіїв: про освіту і язик, про културу, про історію, масмедії і видавательстві, про спорт були актівні і представили акції і діяна каждой комісії на будучій період. Послідна часть пленарного засіданя була справа председи волебной комісії 18-ого СКР і підпредседи Світовой ради і председи Ревізной ради на новий функчний період 2025-2027. Зволений председа СКР ся залишив Штефан Лявинець доказ посвященя себе і актівности. Успіхів далі!
В рамці Світового Конгресу Русинів, значне стрітнутя Русинів було на сцені де Русини представили видатний артістічний момент посвящений русиньскому културному богатству. Було то свято танців, співанок, народного одягу, святковали русиньску історічну ідентічность у Румунії в рамці святочного програму який взбудив міцну емоцію. На сцені представили програм два знами фолклорічні колектіви. Колектів Голубок з Перегу Мари, окрес Арад, приготовила Віоріка Бойчук, традіціоналні танці і прадідівскі обічаї з Бістри котрих затримали і передають далше молодим. З общіни Бістра, окрес Мараморош, колектів Червона ружа, приготовила Маріяна Петрецкі, представила співанки, танці і орігіналний спеціфічний крой, автентічний образ русиньской душі. Галапрограм продовжовали знакомі русиньскі вокалні інтерпрети і інструменталісти. Велику емоцію пустили своїми співанками і майстерством інтерпретів русиньского фолклору Ануца Юга Мадіар, Раду Понгач, Фелічія Андріншан а орхестер котрого спроваджав Лучіян Мадіар акумпановала на високім уровні. Представіня стало автентічним мостом меже людьми, меже генераціами, утверджує живу ідентічность Русинів у Румунії, в меджінародні престижні рамці.
Робота Конгреса не значит лем формалні збори але значит свято русиньской култури, русиньскіх традіціїв і русиньской народности. Значеня яке передали організатори є ясне: унія, кооперація і захраніня всего що для нас має значеня хоть будьде на світі.
Културне товариство Русинів Румунії дякує всім участникам, офіціалним особам і підтримуючім котрі зробили можну тоту престіжну подію.
Проф. Марія Сагін