La organizarea şi desfăşurarea ediţiei din acest an au contribuit 857 de reprezentanţi ai organizaţiilor celor 20 de minorităţi naţionale, 2 organizaţii etno-culturale, 6 parteneri din domeniul cultural-ştiinţific şi două organizaţii culturale, artişti amatori, profesionişti, voluntari, susţinători culturali, dar şi specialişti din mediul academic.
Ca şi în alţi ani, rutenii din România au participat activ la manifestări: conferinţa de presă care a marcat deschiderea festivalului, mese rotunde, simpozioane şi prelegeri pe teme de maximă importanţă pentru toate etniile din România.
Ansamblul din Bistra maramureşană CERVONA RUJA a urcat pe scenă chiar în a doua zi a festivalului. În repertoriul grupului vocal sunt incluse cântece rutene tradiţionale, specifice zonei din care provin. Sonorităţile acestora au impresionat publicul, vocile viguroase, autentice, costumele specifice zonei au încântat, publicul aplaudând la scenă deschisă. Dansurile executate cu graţie, respectând tradiţia locală, au constituit un moment special. Atât grupul vocal cât şi grupul de dansatori este pregătit de doamna Mariana Petreţchi, cunoscută animatoare culturală din zona Maramureşului, care cu talent şi energie a valorificat folclorul rutean şi l-a făcut astfel cunoscut. Frumuseţea si originalitatea cântecului şi dansului rutean au fost acompaniate instrumental de catre Maricica Şorban.
Specială a fost şi prezenţa reprezentantei rutenilor din judeţul Suceava, Dana Saghin, care a interpretat două cântece bătrăneşti culese din satul bunicilor ei, Dărmăneşti. Vocea ei a răsunat în piaţa cetăţii, emoţionând spectatorii, facând cunoscut folclorul rutean care în trecut a însoţit fiecare clipă a vieţii lor. Cântecele au fost înregistrate de la două octogenare din satul Dărmăneşti, judetul Suceava. Acestea, în tinereţe, participau la toate evenimentele din sat, însoţindu-le cu cântece tradiţionale. Din păcate acestea nu se mai cântă, şi puţini oameni îşi mai aminesc melodia sau textul lor. Astfel consideram firească continuarea activităţii de culegere şi valorificare a comorilor folclorice care se mai păstrează încă în unele locuri, pentru că prin acestea astfel ne păstrăm identitatea, si ne demonstrăm apartenenţa la acest popor dârz – poporul rutean.