Sub această denumire generică, în perioada 26 – 31 martie 2014 Uniunea Culturală a Rutenilor din România a organizat o suită de manifestări culturale, culminând cu o vizită la Istambul, Turcia. Alături de membri ai uniunii noastre din Pojoga, Dărmănești, Bistra, Peregu Mare, Alba Iulia și Deva, am participat și trăit adevărate lecții de istorie. Acest lucru a fost făcut ca o aducere aminte a unei personalități marcante a Imperiului Otoman din secolul al XVI-lea și asta datorită faptului că Sultana Hürrem a fost cel mai important personaj feminin din viaţa lui Soliman Magnificul. Ea, o ruteancă din Galiţia, având iniţial numele Alexandra Lisowska a devenită iubita sa soţie. S-a născut în anul 1506, data exactă nefiind cunoscută, la Rohatyn la 68 km sud-est de Lvov, important centru administrativ şi economic al Voievodatului Rutean din cadrul Regatului Poloniei. Tatăl ei era preot ortodox. În urma unui raid al tătarilor este răpită şi dusă în Crimeea. Tătarii i-au pus numele Roxelana sau Roksolana, adică Ruteanca. Fiind fecioară, a fost dusă la Istanbul pentru haremul sultanului Soliman Magnificul. Devine foarte repede favorita acestuia, deşi avea doar 14 ani. În ciuda regulilor stricte ale haremului, Hürrem reuşeşte să devină soţia sultanului în anul 1530, ceea ce nici până atunci nu s-a întâmplat şi nici după aceea, până la prăbuşirea Imperiului Otoman, după Primul Război Mondial. Au locuit în tradiţionalul palat Topkapî. A născut mai mulţi copii: Şehzade Mehmet (1521-1543), Mihrimah Sultan (1522-1578), Selim al II-lea (1524-1574), Şehzade Baiazid (1525-1561) şi Şehzade Cihangir (1531-1553). Mihrimah Sultan a devenit soţia lui Rüstem Pasha (1505-1561), mare vizir al sultanului Soliman. A fost o continuatoare a părinţilor săi ca iubitoare şi protectoare a artelor. Prin proiectul arhitectulului Mimar Sinan a construit o moschee la Istanbul, aproape de ieşirea spre Edirne/Adrianopole, prima capitală a Imperiului Otoman. A îndeplinit rolul de Valide Sultan, corespondent al termenului de sultană-mamă, la haremul fratelui său, sultanul Selim al II-lea. Acesta este primul dintre sultanii care cedează în cvasitotalitate puterea marelui vizir. Astfel, Mehmed Sokollu, sârb originar din Bosnia, este cel care în timpul domniei lui Selim al II-lea, în contrast cu domnia lui Soliman Magnificul, conduce singur imperiul. El a fost mare vizir în perioada 1565-1579, fiind ultimul mare vizir al lui Soliman Magnificul, al lui Selim al II-lea, dar şi al fiului acestuia Murad al III-lea. Hürrem, contrar obiceiurilor vremii de la curtea sultanului are un rol important şi în viaţa politică. Când Sigismund al II-lea August (1520-1572) devine în anul 1548 rege al Poloniei, Hürrem îi adresează o scrisoare dorind să protejeze rutenii din regat de raidurile tătarilor dar şi să închege o alianţă polono-otomană. De asemenea a avut în vedere construcţii dar şi acte de caritate la Istanbul, Mecca şi Ierusalim. S-a preocupat enorm de mult de condiţia femeii încercând să amelioreze situaţia femeilor care erau vândute ca sclave.
A trecut la cele veşnice la 15 aprilie 1558, cu 8 ani înaintea soţului ei care i-a suportat foarte greu dispariţia. Şi după moarte a rămas alături de Soliman, fiind înmormântată într-un edificiu aflat în imediata apropiere a moscheii lui Soliman Magnificul, unde, în anul 1566, va fi şi el înmormântat.
Lecțiile de istorie le-am primit de la doi istorici prof. Viorica Igelsky și dr. Gheorghe Firczak, care de-a lungul drumului au prezentat atât aceste lucruri, precum și complexitatea și importanța Imperiului Otoman de-a lungul zbuciumatei istorii ale Europei Răsăritene.
Iulius Firczak