O ruteancă la Înalta Poartă

1204gigi12042018

Eveniment de excepție la Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir din Istanbul prin prezentarea lucrării O ruteancă la Înalta Poartă, lucrare semnată de Iulius Marian Firczak, Oscar Francisc Gal, traducere Maria Saghin, activitate desfășurată în perioada 30.04.2018 – 05.05.2018.

Lucrarea este dedicată uneia dintre cele mai interesante personalități feminine din întreaga istorie a Imperiului Otoman, ruteanca Alexandra Lisowska, născută la 1506, într-o familie ortodoxă, la Rohatin, lânga Lvov, ținut aflat în Regatul Poloniei. Rapită de tătari și dusă în Crimeea la numai 14 ani, primește numele de Roxelana, apoi dovedindu-se fecioară și fiind deosebit de frumoasă și inteligentă este vândută la Istanbul pentru Haremul sultanului Soliman Magnificul. Intră repede în grațiile acestuia, îl convinge să se căsătorească cu ea (ceea ce nu s-a mai întamplat nici până atunci și nici dupa aceea în viața sultanilor) și îi naște mai mulți copii: Mehmet, Mihrimah, Selim (cel care va moșteni tronul cu numele de Selim al II-lea), Baiazid și Cihangir. La 28 de ani devine Valide Sultan (șefa haremului). A reușit să treacă de conflictele și intrigile permanente din Harem, a reușit să-l înfrunte pe unul dintre cei mai puternici oameni ai sultanului, marele vizir Ibrahim Pașa, a reușit să-l convingă pe Soliman să curme viața primului său fiu Mustafa (din relația cu Mahidevran Sultan), l-a influențat pe Soliman în multe decizii politice. A fost poreclită Vrajitoarea datorită forței pe care o exercita asupra sultanului. Odată devenită Valide Sultan va fi cunoscută cu numele de Hurrem Sultan, poziție în care s-a remarcat ca mare iubitoare și protectoare a artelor. A construit o moschee, un hamam, un centru social care-i poartă numele și funcționeaza si în ziua de azi. Hurrem se implică în politică, în acte de caritate, în proiecte care vizau condiția femeii devenind o personalitate cunoscută mult peste granițele imperiului. Joseph Haydn îi dedica Simfonia nr. 63, compozitorul și dirijorul rutean Denys Sichynsky îi dedică o operă, scriitorul francez Bernard Le Bouyer de Fontenelle o menționează în celebra sa lucrare Dialogue des morts. Producții beletristice engleze, franceze și germane fac ample referințe la Hurrem Sultan, considerând-o una dintre cele mai puternice femei ale epocii sale care a avut o influență majora asupra lui Soliman supranumit Magnificul sau Legiuitorul! Scriitorul britanic John Freely, în lucrarea Istanbul – orașul imperial, reproduce un fragment din scrisoarea trimisă de Hurrem lui Soliman aflat la Bagdad în anul 1534 (an în care a cucerit Iranul si Irakul): “Stăpâne, absența voastră a aprins un foc în mine ce nu se domolește. Fie-vă milă de sufletul meu aflat în suferință și trimiteți degrabă scrisoarea voastră, pentru ca să aflu în ea puțină alinare… când am citit epistola voastră, fiul vostru Mehmet și fiica voastra Mihrimah se aflau alături de mine, iar lacrimile li se scurgeau șiroaie din ochi. Lacrimile lor m-au făcut să-mi pierd mințile… Mă întrebați de ce sunt supărată pe Ibrahim Pașa. Când – cu voia lui Dumnezeu – vom fi din nou împreună, am să vă explic și veți afla cauza”. Întors din campanie, Soliman decide să-l lichideze pe Marele Vizir și cumnatul său Ibrahim Pașa, care pusese în excesivă măsură stăpânire pe pârghiile puterii…

Lucrarea este prezentată într-o grafică de lux, conține imagini relevante despre protagonistă reproduse după picturi aflate in Palatul Topkapi cât și imagini din Rohatin unde i s-a ridicat un monument care-i cinstește memoria.

La evenimentul Uniunii Culturale a Rutenilor din România a fost prezentă doamna dr. Nadia Tunsu, Președintele Institutului Cultural Roman din Istanbul Dimitrie Cantemir, care a apreciat în cuvinte calde inspirata initiațivă a prezentării cărții despre Hurrem Sultan la Istanbul. Prezentarea a fost deschisă prin salutul dlui dr. Gheorghe Fircazk, Președintele fondator al Uniunii Culturale a Rutenilor din Romania iar dl. deputat al rutenilor din Parlamentul României, Iulius Marian Fircazak a vorbit despre istoria poporului rutean, despre contextul social-istoric și politic în care un număr însemnat de ruteni au trăit și trăiesc pe teritoriul României și despre importanța menționarii etniei rutene în Declaratia Unirii de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia! Un public numeros a aplaudat prezentarea bilingvă a lucrării (română și turcă) realizată de doamna profesor Viorica Igelsky, apoi a fost prezentată o frumoasă expoziție. După terminarea intervențiilor autorii au semnat volume pentru participanți. Între cei prezenti s-au remarcat Svetlana Muresan, președinta Uniunii Mondiale a Tineretului Rutean, Oscar Francisc Gal, vicepreședinte UCRR. Auditoriul a fost onorat de prezența d-lui Sergiu Vlad, Preotul Bisericii Ortodoxe Romane Aya Paraschevi din Istanbul insoțit de distinsa d-na preoteasă Andreea Blaga Vlad. A doua zi participanții la acestă manifestare de la Istanbul au vizitat, hamamul, centrul social, mausoleul și moscheea ce poartă numele lui Hurrem Sultan și alte cateva obiective culturale ale orasului imperial Istanbul printre care moscheea si mausoleul lui Soliman Magnificul, Muzeul Sf. Sofia, Piața Sultanahmet, Moscheea Albastră.

Prof. Olivia Nițescu