Cultură şi spiritualitate

Limba carpato-rutenilor este una est-slavă, influenţată de vocabularul limbilor poloneză, slovacă şi maghiară. Alfabetul utilizat pentru scriere este alfabetul chirilic. Primele publicaţii sunt in ruteana ancestrală sau slavona folosită in limba liturgică din predicile bisericeşti.

In secolele al XIX-lea şi al XX-lea se trece treptat la limba rusă şi cea ucraineană. După 1948 apar două orientări in afirmarea identităţii naţionale: ruteană şi ucraineană. Prima orientare, cea ruteană, ii distinge pe ruteni ca entitate naţională distinctă. Cea de-a doua susţine că sunt ucraineni şi nu există naţionalitate ruteană de sine-stătătoare şi impune adoptarea, volens-nolens, a identităţii ucrainene.

După 1989 sentimentul naţional rutean renaşte. In Slovacia şi Polonia se depun eforturi de folosire a limbii literare rutene in educaţie dar şi in publicaţii. In Vojvodina această limbă a fost folosită neintrerupt in şcoli şi publicaţii incă din prima decadă a secolului al XX-lea. In noiembrie 1992 se desfăşoară Primul Congres al Limbii Rutene, care a reunit peste 50 de scriitori de limbă ruteană, jurnalişti şi oameni de cultură din Ucraina, Slovacia, Polonia, Ungaria şi Iugoslavia.

Se alcătuieşte in 1994 un Indrumar ortografic rutean, un dicţionar de terminologie lingvistică ruteano-ruso-ucraineano-slovaco-polonez şi un dicţionar ortografic al limbii rutene. Acestea, impreună cu un abecedar şi un vocabular, au constituit bazele noilor norme gramaticale ale limbii rutene.

La 27 Ianuarie 1995, Societatea pentru Renaşterea Rutenilor din Slovacia a proclamat existenţa unei noi limbi slave. Tradiţia literară a rutenilor se manifestă distinct incepand cu secolul al XVIII-lea, cand apar scrieri in ruteană, slavona liturgică, rusă şi ucraineană. Astăzi, practic in fiecare ţară in care trăiesc ruteni există reviste şi ziare, cărţi.

Creaţia teatrală este reprezentată de teatrul profesionist Aleksander Duchnovici din Preşov, teatrul  semi-profesionist Deadea din Cristuru Rusin şi Novi Sad, teatrul de amatori al Asociaţiei Lemkin din Legniţa (Polonia). Rutenii şi-au păstrat o cultură populară reprezentată de cusături, ouă incondeiate, muzică populară şi dans, icoane, ca şi de arhitectura bisericilor de lemn. In prima jumătate a secolului al XX-lea, rutenii au constituit şcoala numită Barbizon Subcarpatic, cu pictori insemnaţi pe plan european.

De asemenea, este binecunoscut pictorul naiv de renume mondial, Nikifor Drovniac.