Crăciunul este o sărbătoare a familiei, iar pe la aprinsul lămpilor și după trecerea primului rând de colindători, se lua prima masă de post. Dintr-un inexplicabil complex de inferioritate, autoritățile comuniste au creat și vehiculat marota celor patru „țări” ale actualului județ: Maramureșul Voievodal, Țara Lăpușului, Țara Chioarului și Țara Codrului.
Din punct de vedere etno-istoric, aceste construcții intelectuale artificiale, corespund zonelor etnografice eponime dar, realitatea ne contrazice, pentru că mai există încă o zonă etnografică distinctă, cel puțin la fel de vivace, cea a rutenilor maramureșeni, regăsiți și astăzi pe aceleași teritorii istorice pe care s-au așezat, la venirea lor în zonă.
La ruteni, aproape toate sărbătorile se țin după calendarul vechi, iulian, decalat cu 13 zile față de cel actualizat, gregorian. Despre fastul sărbătorii Crăciunului, cu deferența de rigoare, am sunat-o pe dna Mariana Petrețchi din Bistra, o participantă la emisiunea „Alege rețeta națională”, de pe postul Prima TV, realizator Horia Vârlan. Dna Mariana Petrețchi mi-a confirmat că la rutenii de azi se țin aceleași tradiții ca în vechime, iar în seara de Crăciun, pe masă sunt așezate 12 feluri de mâncare, toate de post: două feluri de hribe uscate, sarmale, compot de prune, ciorbă de fasole uscată cu hribe, grâu fiert cu zahăr și nucă, colțunași cu magiun sau lictar, pește, un colac mare cu lumânare, pâine de grâu de casă, cozonac, pancove. De asemenea, și la ruteni se leagă picioarele mesei, cu scopul de a se menține unită familia, existând și practica punerii fânului sau otăvii sub fața de masă.
Exact la miezul nopții, familia se reunește și sunt înlocuite bucatele de post cu cele de dulce, între care sarmale cu carne afumată, cârnați cu coaste, tobă (șoit), caltaboș ș.a.
Cu siguranță că așa cum există revoluții ale burgheziei, războaie și răscoale ale țăranilor, tot așa există și un Crăciun al lor; ei fiind încredințați că Mântuitorul a ales să vină pe lume în mediul lor, tocmai de aceea. Apoi pleacă a colinda și, apoi, a cinsti cu gazdele!
Dr. Ilie Gherheș
Рожденство ся святкує в рамці родины. Коли запалюють лампу і післи першых колядників, Русины сідають за стіл їсти пісне їдло. Не можно спорозуміти чого комуністічна влада основовала і підтримовала, обсесівно ідею штерьох країн на теперішнім окресі Мараморош: Войводскый Мараморош, Лыпушный Край, Кюарьскый Край і Лісовый Край.
З етно-історічной точкі зору, тото інтелектуалне, неприродне основованя є схоже зо етнографічнымы назвамы тых зонів, але реалность нас перечит, бо єствує іщі єдна зона, выразна, жвава, зона мараморошскіх Русинів, жывучіх і днесь на самых тых історічных теріторіях від коли на цых краях ся оселили. Русини святкують майже всі свята по старім календарі, юліяньскім, 13 день пізніше від теперішного, грегоріаньского. Про святкованя Різдва, з повагов, телефоновав до Маріяни Петрецькой з Бістры, участныця телевізійной передачі «Віберайте народный рецепт» на каналі «Пріма ТВ», котру реалізує Горія Вырлан. Пані Маріяна Петрецкі утвердила ідею що теперішні Русины утримали традіції своїх прадідів. На вечері Рождесва, Русины кладуть на стіл дванадцать пісних сортів їдла: два сорты сушеных грибів, голубці, сливочный компот, фасольный борщ з сушенымы грибамы, варену пшеницу з цукром і горіхамы, перогы з повидлом або мармеладов, рыбу, великый колач з свічкамы, хліб печеный у домі, солодкый колач, пампушкы і др. Традічно вяжуть стілні ніжкы абы родина була зєднена, кладуть сіно або отаву на стіл під скатерку. Коли настає північ, родина сідає знова за стіл їсти скоромне їдло, голубці зо задымленым мясом, кубасы і ребры, бугун, кишку і др. Суть револучні рухі, войны і селянскі повстаня, саме так єствує для Русинів своє Рожденство; Спасытель ся народив для них, то є їх твирда віра. Встають із за стола, ідуть далі колядовати і частовати господарів.
Др. Іліє Гергеш