CONGRESUL MONDIAL AL RUTENILOR

СВІТОВИЙ КОНГРЕС РУСИНІВ – 2019

La sfârşitul săptămânii trecute, în perioada 4 – 7 iulie 2019 a avut loc la Stara Lubovna în Slovacia, cea de-a XV-a întrunire a Congresului Mondial al Rutenilor și reuniunea Forumului Mondial al Tineretului Rutean. A fost un prilej de bucurie reîntâlnirea noastră, a rutenilor de pretutindeni. Ca de obicei, am reafirmat idealurile noastre de promovare a identităţii rutene în conformitate cu deviza lansată de Aleksander Duhnovici (1803-1865), cel care a trezit conștiința națională a poporului rutean: Ja bîl, jesm i budu rusenom/Am fost, sunt şi voi rămâne rutean.

În prima seară a fost organizat un spectacol folcloric susținut de ansambluri rutene din Slovacia, precum și o prezentare a istoriei evoluției costumelor populare rutene din diverse zone ale țării gazdă a congresului, momentele fiind foarte apreciate de cei prezenți.

Deschiderea reuniunii a fost marcată de salutul oficialităților statului slovac: vicepreședintele republicii și secretarul pe problemele minorităților din guvernul țării gazdă. În mesajele oficiale s-a menţionat că majoritatea covârşitoare a rutenilor trăiesc în ţări membre ale Uniunii Europene, că aşteptăm momentul în care rutenii din bătrânul continent vor fi cu toţii cetăţeni europeni. S-au prezentat rapoartele de activitate ale preşedintelui Consiliului Mondial, ale fiecărei organizaţii membre a Congresului Mondial al Rutenilor, ale comisiilor de specialitate ale congresului, al Forumului Mondial al Tineretului Rutean. Ele au fost aprobate cu o majoritate covârşitoare. După dezbateri marcate de un amplu dialog, au fost adoptate cu majoritate de voturi, diverse propuneri punctuale legate de viața și activitatea organizațiilor rutenilor din țările membre ale forumului mondial. S-a discutat, votat și aprobat o rezoluție a acestui congres, prin care s-a reafirmat poziția Congresului Mondial al Rutenilor în găsirea soluțiilor de afirmare a identității naționale rutene în toate țările membre ale acestui for mondial.

Congresul Mondial al Rutenilor a acordat o diplomă de excelență Uniunii Culturale a Rutenilor din România, ca o apreciere a întregii activități, iar doamnele Maria Saghin și Svetlana Petrețchi Mureșan au primit diplome de merit pentru activitatea susținută depusă în promovarea rutenilor din România.

O manifestare deosebită în cadrul congresului a fost și procesiunea desfășurată în localitatea Kamienka, unde delegații și invitații în costume polulare, au defilat cu steaguri rutene și ale țărilor pe care le reprezintă, într-o procesiune cu ocazia zilei de 5 iulie – Zilei Rutenilor din Slovacia. Acesată zi reprezintă ziua sosirii în Moravia a Sfinților Kiril și Metodiu, cei care au creștinat lumea slavă.
La finalul ședințelor în plen, a fost ales Consiliul Mondial al Rutenilor, organ executiv al Congresului între reuniunile acestuia, în care sunt reprezentaţi rutenii din: America de Nord (SUA şi Canada), Cehia, Croaţia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ucraina şi Ungaria. Preşedinte al Consiliului Mondial al Rutenilor a fost reales Stepan Leavinec (Ungaria). Ca o recunoaștere a activității sale în promovarea rutenismului, dr. Ghorghe Firczak a fost ales vicepreședinte al acestui for. Ivan Petreţchi a fost reales preşedinte al Comisiei de Revizie a Consiliului Mondial al Rutenilor.

Francisc Gal

Hа концу попередного тіждня, в днях 4-7-го юла 2019, ся одбув у Любовнянских купелях, Словакія, засіданя XV Світового конгресу Русинів і IX Світовий форум русиньской молодежі. Радость Русинів з цілого світа ся стрітнути раз у два рокі є велика. Ми знова висловили наші ідеали підтримовати русиньску ідентіту так як нам лишив девіз Александер Духновіч (1803-1865), Русин котрий збудив народну русиньску душу: „Я был, эсьм і буду Русином”.

Першого вечера, у хотелі Sorea, словацкі фолклорні групи представили фолклорний спектакль русиньскіх співанок і парад давних і нових народних русиньскіх кроів на Словакії. Делегати і гості дуже оценили фолклорний момент.

При отворіню засіданя, виступили офіціалні репрезентанти словацькой країни: представітелі Народной Ради СР і Влади СР і містной самосправи. Векшина Русинів живуть на країнах котрі суть членами Европской Унії і Русини старого контінента ждуть момент коли всі стануть европскими обчанами, була то їх важна ідеа виступліня.

Презідент каждой організації представив свою двойрочну роботу перед Світовим Конгресом Русинів, конгресовних комісій і Форуму русиньской молодежі, схвалили програму про роботу пленарного засіданя Згромаджіня репрезентантів XV СКР. Діскусія делегатів і рішіня найти далше вирішеня утвердити народну ідентіту Русинів, у країнах котрі суть члени СКР, були найважнийші.

СКР передав оцініня: почестну грамоту Културному Товариству Русинів Румунії за діятельность у вшиткіх єй аспектах, а паням Сагін Марія і Светлана Петрецкі Мурешан почестну грамоту председи Світовой ради СКР за визначні резултати в презентації русиньской култури у Румунії.

У селі Камюнка ся одбула споминкова подія Александра Павловіча і меджінародна процесія Русинів у народних кроях, житилів і гостів з русиньскими флагами і флагами каждой страни, член СКР, селом Камюнка, где ся одбув святочний галапрограм Дня Русинів Словакії, день коли св. Кіріл і Мефодій прийшли до Моравії.

Пленарне засіданя 6 юла ся закончіло вольбов членів Світовой ради СКР, делегатів Польщі, Чеськой републікі, Словацькой републікі, Сербії, Хорватії, Румунії, України, США і Канади, Мадярьска і членів Ревізной ради СКР. Зволений председа СКР ся залишив Штефан Лявинець. Пана, др. Георгія Фірцака вибрали за підпредседу СКР, за актівну діятельность в области русиньской оброди а пана Івана Петрецького знова вибрали за председу Ревізной ради.

Франчіск Гал