Etnia slavă a rutenilor face parte din grupa slavilor apuseni. Rutenii sunt situaţi geografic în zona Carpaţilor Păduroşi, a Bucovinei şi a regiunilor Transcarpatia şi Galiţia. Despre etnogeneza rutenilor există ipoteza, destul de bine acoperită cu argumente, potrivit căreia ar avea la rădăcina istoriei lor componente celtice, deci am avea de-a face cu celţi slavizaţi. Oricum, descoperirile istorice expuse în muzeele pe care le-am vizitat din Ujgorod, Mukacevo, Colomeea şi Cernăuţi, ilustrează o densă locuire celtă în zona pomenită. Se adaugă apoi semnificative particularităţi semantice şi de rostire aparte faţă de limba literară ucraineană. Spre exemplu, în graiul local rutean nu se pronunţă litera „g”, ci în locul ei se rosteşte invariabil „h”. De exemplu, toponimul Ujgorod, cum îl ştim noi, se rosteşte Ujhorod, iar urarea La mulţi ani! se rosteşte la ruteni: Nohaia lit! Dar poate cel mai important element care le conferă identitate de neam slav este aceea că rutenii sunt primii ortodocşi care s-au unit cu Biserica Romei, prin acordul de la Brest din anul 1595.
Să revenim la lucrările Adunării Generale a Uniunii Culturale Rutenilor din România, din 16, 17 ianuarie 2015. Prin implicarea cu multă dăruire a deputatului prof. dr. Gheorghe FIRZCAK, rutean prin rădăcinile sale genealogice (străbunicul său s-a născut în Bilca, lîngă Mukacevo, azi în Ucraina); a inginerului Francisc Gal; a preotului Vasile Bojcsuk – lucrările Adunării Generale s-au desfăşurat în sala aranjată festiv a Complexului hotelier Perla Mureşului din Deva, în care erau expuse drapelele României, Uniunii Europene şi steagul rutenilor cu simbolurile heraldice dominante „ursul carpatin” şi „zadia vărgată”, semne ale bogăţiilor naturii şi tradiţiilor populare.
Sala a fost arhiplină, cu peste 100 de participanţi veniţi din judeţele Suceava, Arad, Hunedoara, Caraş Severin, Cluj şi Maramureş; delegaţia maramureşeană cu 16 participanţi din Bistra, Crasna Vişeului şi Baia Mare fiind condusă de preşedintele filialei, Ivan Petreţchi. În deschidere, au fost intonate imnurile României, al Rutenilor de pretutindeni şi al Rutenilor din România. Desfăşurarea Adunării Generale a cuprins prezentarea patru rapoarte de activitate pe ultimii patru ani. Uniunea Culturală a Rutenilor din România este extrem de apreciată în cadrul Consiliului Mondial al Rutenilor, organizaţie ce are filiale în Ucraina, Polonia, Slovacia, Cehia, Serbia, Ungaria, Croația, SUA şi Canada. În comuna Bistra din Maramureş, rutenii au doi consilieri locali, pe prof. Vasile Oniujec şi pe Ivan Petreţchi, iar la Peregu Mare pe doamna Viorica Bojcsuk.
Au urmat dezbateri legate de modificări, completări la Statutul Uniunii, pentru a permite o extensie a obiectivelor, prin accesarea unor posibile fonduri europene. Au fost rostite alocuţiuni din partea reprezentanţilor filialelor. Iar în final, a fost ales prin vot deschis noul Comitet Director al UCRR, pentru un mandat de patru ani, format din: preşedinte Iulius Firczak, vicepreşedinte Francisc Gal, preşedinte pentru tineret Svetlana Petreţchi şi secretar general Vasile Bojcsuk. Atmosfera a fost de solidaritate, prietenie şi optimism.
Serata festivă a luat proporţii de adevărat revelion pe stil vechi, cu bucate tradiţionale rutene, muzică interpretată de o formaţie locală, care a cântat superbe melodii rutene și românești. S-a dansat şi apriga huţulca, un fel de învârtită maramureşeană, dovadă vie că în Carpaţii nordici au convieţuit în armonie rutenii şi maramureşenii. Felicitându-i pe organizatori, îi urăm Uniunii Culturale a Rutenilor din România să aibă succes în realizarea proiectelor.
prof. Emil DOMUŢA