Limba maternă fiind esența individualității unui popor din orice colț al lumii și în România s-a luat decizia de a asigura o promovare si o susținere constantă a minorităților naționale, a limbii, a culturii și a tradițiilor acestora, prin variate metode și mijloace. Astfel sunt asigurate studiul în școală al limbilor vorbite de minorități, folosirea propriei limbi în diferite instituții cu specific etnic și nu numai, în organizații culturale care au pe agendă activități cu participare multietnică atât la nivel central cât și la nivel local, editarea unor publicații (cărți de literatură, reviste, studii, etc.) în limbile minorităților și altele. Astfel fiecare minoritate națională, vorbitoare a unei limbi materne, are asigurate toate drepturile de a se exprima, în situații specifice, în limba proprie.
Anii 2020 și 2021 sunt ani atipici pentru transpunerea în realitate a acțiunilor ce au ca menire susținerea folosirii limbilor materne. Pandemia de Sarscov 2 a limitat varietatea acestora, dar au luat amploare acele forme de manifestare care nu implică prezența fizică a unui număr mare de oameni. Deci comunicarea nu s-a întrerupt pentru că multele și diversele transmisii on line, pe canale de social-media au preluat această sarcină. Nu sunt importante, în această situație, mijloacele de comunicare, ci comunicarea în sine, intensă și convingătoare, în care limba maternă să fie regină.
Atâta timp cât noi rutenii nu vom înceta să vorbim, să gândim în limba învățată acasă, unde glasul plin de dragoste al mamei ne-a sădit în suflet și în minte primele cuvinte ce-și au originea în cultura și tradițiile strămoșilor noștri, limba maternă și poporul nostru vor dăinui pentru totdeauna. Puntea dintre generații, limba noastră maternă, a fost, este și va fi o garanție a perenității noastre.
Prof. Saghin Maria
Організація споєных народів, 1999 року, рішыла 21 фебруара, день материньскіх языків. Такым способом можно було захоронити і підтримати “всїх языків єствуючіх на світі” але і будити і розширити свідомість про свої лінгвістычні і културні традіції на народным материньскым языки. Фінальный ціль є сперти діскрімінацію, збудити солідарность меджі людьмы на основах “порозуміня, толеранції і діалогу”.
Материньскый язык е основа ідентичности народів, хоть будьде на світі. Румуньска держава рішыла постійно підримовати етнічных меншинів, їх язык, културу і традіції разнымы методамы і можностямы. Діты можуть учити материньскый язык у школі, можуть говорити по свойму, там де жыють етнічні меншыны, у державных інстітуціях, у своїх културных організаціях, мають право організовати етнічні акції державні і місцеві, выдавати книжкы белетрістікі, журналы, научні студії на своїх языках і др. Кажда етнічна меншина має право говорити і писати, висловити свою спеціфічность по свойму материньскому языку.
Послідні два рокы, 2020 і 2021 були незвычайні для цілої діятельносты меншинів. Пандемія сарсков 2 нам лімітовала акції, але мы ся научили інакше тримати связы де не є потрибна фізічна присутность людей. Связы меджі людьмы не переревали ся бо комунікачну задачу перебрали, он лайн, каналы соціал-мидія. У даных условіях, не є важный способ, важні суть самі комунікачні связы меджі особамы, сыльні і певні, по материньскому язику.
Ми Русины не перестаними говорити язык нашой мамы. Ласкавый голос нам вселив у душу перші слова традічной културы нашых прадідів. Русиньскый язык, міст меджі вікамы, не пропаде, быв, є і буде гарантом нашого народу.
Сагін Марія