21 Februarie – Ziua Limbii Materne

1204gigi1204 2017

În Conferința Generală UNESCO din 17 Noiembrie 1999, data de 21 Februarie a fost proclamată Ziua Internațională a Limbii Materne, prin care se promovează recunoașterea și utilizarea limbilor materne din lume, în special a limbilor grupurilor minoritare. La origine, a fost Ziua Mișcării pentru Limbă, comemorată în Bangladesh începând din 1952, în amintirea studenților uciși de către poliție, care au militat pentru recunoașterea limbii Bengali în Pakistan (ce cuprindea pe atunci statul Bangladesh). Începând din 2000, ziua de 21 Februarie se marchează drept Ziua Internațională a Limbii Materne. Statele membre UNESCO s-au angajat să contribuie la protecția și revigorarea bogatei diversități culturale prin promovarea limbilor ca formă de comunicare, interacțiune și înțelegere între popoare diferite. În prezent, potrivit statisticilor oficiale, mai mult de jumătate din limbile lumii este pe cale de dispariție.
Însușirea limbii materne, precum și utilizarea ei ca mijloc de comunicare contribuie la conservarea și perpetuarea identității fiecărei minorități. Acțiunile întreprinse în vederea propagării limbilor materne vor servi la încurajarea diversității și la dezvoltarea conștientizării depline a tradițiilor lingvistice și culturale din întreaga lume.

Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI) a inițiat campania Vorbește și prețuiește limba maternă, dedicată sărbătoririi Zilei Internaționale a Limbii Materne din acest an, promovând astfel limbile materne ale minorităților naționale din România, acordând fiecărei etnii dreptul de a se exprima în limba maternă, iar exemplele promovate pe site-ul instituției demonstrează că limba maternă rămâne vie și puternică.
Limba maternă ruteană este limba comunicării de fiecare zi pe care au folosit-o, o folosesc și o vor folosi mamele rutence și copiii lor odată cu ele. Limba ruteană, ca orice limbă maternă, este limba iubirii, a bunătății, este limba celor șapte ani de acasă.

Fiecare dintre noi descoperim și interpretăm lumea materială și spirituală în care trăim cu ajutorul limbii învățate de la mama, în consecință, aceasta definește latura esențială a unui popor, cultura lui. Generații de tineri ruteni, plecați în lume la studii sau în căutare de locuri de muncă, nu-și uită rădăcinile, nu-și uită limba maternă, nu-și pierd identitatea, știu cine sunt, de unde vin și care le este rostul. Rolul Uniunii Culturale a Rutenilor din România a fost imens în procesul de renaștere a conștiinței naționale. Le-a redat rutenilor încrederea și speranța, șansa de-a vorbi, de-a se exprima liber, de-a crea și perpetua ceea ce le-a dăruit mama încă din leagăn, limba ruteană cu toată frumusețea și bogăția ei. Țelul nostru este să demonstrăm că limba ruteană este vie, trăiește și va trăi pentru vecie.

Maria Saghin